În prima zi a lunii august, Discovery Channel lansează Nebun după tehnologie, o nouă serie extraordinară, care se apropie periculos de mult de sistemele mecanice şi tehnologiile unora dintre cele mai mari ramuri industriale ale Europei. Urmăriţi-l pe Jonny Smith - in fiecare sâmbătă, de la ora 17.00 - un pasionat de acest domeniu, care se bucură de acces în exclusivitate în mai multe locaţii industriale uriaşe din întreaga Europă, având şansa să încerce personal câteva dintre cele mai grele meserii din lanţul de producţie.

Fiecare episod fascinant îl urmăreşte pe Jonny surprinzând esenţa unui proces – zgomotul, căldura cumplită, sudoarea şi scânteile din fiecare industrie – în timp ce discută cu oamenii curajoşi care practică aceste meserii zi de zi. În plus, Jonny are şansa de a acţiona unele dintre cele mai mari şi mai periculoase utilaje din lume, chiar în timp ce ne dezvăluie cum fiecare ramură industrială şi produsele sale sunt esenţiale pentru viaţa noastră de zi cu zi.

Printre momentele memorabile ale acestei serii se numără: o călătorie în Polonia, unde se extrage lignitul din care în final se va produce energie electrică; o vizită pe o platformă din Norvegia, unde se extrage ţiţei brut şi se produce benzină; şi o incursiune în Belgia, unde tone întregi de calcar sunt aruncate în aer, pentru a începe procesul de fabricare a sticlei. Toate acestea sunt susţinute de imagini de grafică pe computer care ilustrează logistica fiecărui proces, transformând această nouă serie extraordinară, prezentată de un alt Nebun după tehnologie, într-un material absolut fascinant.

“Realizarea acestui program a fost o experienţă uimitoare. Simpla dimensiune a acestor proiecte m-a năucit. Printre momentele mele preferate se numără cel în care am condus un extractor de cărbune lung de 200 metri şi greu de 8.000 tone, în Polonia. Arăta ca un dinozaur mecanic. Un alt moment incredibil a fost în Suedia, când am apăsat pe butonul care a declanşat 250 batoane de material explozibil, în subteran. Câteva ore nu am reuşit să mă opresc din tremurat. A fost bestial.”, a declarat Jonny Smith.

WWF România critică declaraţiile făcute de ministrul transporturilor, Radu Berceanu, conform cărora reţeaua Natura 2000 întârzie lucrările la autostrăzile din România. Reprezentanţii filialei din România a World Wide Fund for Nature (WWF) “consideră că grija pentru natură ar trebui să fie prioritară pe agenda Guvernului, pentru ca este baza oricărei dezvoltari, scuzele invocate fiind superficiale şi nejustificate”, se arată într-un comunicat dat publicităţii astăzi.

Ministrul transporturilor a declarat că o unul dintre impedimentele în avansarea proiectelor de construcţie îl constituie reglementările impuse de Reţeaua Natura 2000, aşa cum arată articolul apărut în data de 6 iulie 2009, în cotidianul “Gândul”. În articol este citat directorul Direcţiei infrastructură rutieră din minister, Adrian Ionescu, care a spus: „Atunci când a fost întocmit programul, nu a fost întrebat nici un ministru, ci doar nişte ONG-uri, şi de aceea ne trezim acum în faţa atâtor probleme”.

Realizarea Reţelei Natura 2000 este o obligaţie a Romaniei ca ţară a UE şi orice încălcare a directivelor Habitate şi Păsări, care stau la baza acestei reţele, este pedepsita de Comisia Europenă, amenzile urmând să fie plătite din bani publici. Desemnarea siturilor Natura 2000 în conformitate cu directivele europene şi legislaţia românească în vigoare, s-a făcut de specialişti acreditaţi de Ministerul Mediului, urmându-se procedeul acceptat la nivel european. Actele normative care stau la baza desemnării acestor situri au fost emise de Guvern, care are responsabilitatea directă de a asigura conservarea naturii conform obligaţiilor comunitare.

”Consultarea ministerelor s-a încercat în repetate rânduri. La începutul anului 2008 am propus Ministerului Mediului constituirea unui Grup de Lucru Interministerial Natura 2000, la care a fost invitat să participe şi Ministerul Transporturilor. Scopul acestui grup ar fi fost schimbul de informaţii şi găsirea de soluţii pentru proiecte şi investiţii, cu respectarea cerinţelor Reţelei Natura 2000. Din păcate acest grup s-a întâlnit o singură dată, la iniţiativa WWF. Revenind la situaţia autostrăzilor din România, din iunie 2004 a fost suficient timp pentru a se găsi un traseu optim pentru autostradă, nu numai din punct de vedere tehnic ci şi din punct de vedere al valorilor naturale şi culturale ce trebuie protejate, precum şi soluţii adecvate pentru zonele critice.”, a declarat Luminiţa Tănasie, director WWF România.

Ecoduct in Canada

În comunicatul citat se arată că “este evident că natura nu constituie o prioritate pentru autorităţile române, orice măsură de protecţie şi conservare fiind tratată strict ca un impediment pentru dezvoltare, pierzându-se din vedere faptul că natura este esenţială pentru o dezvoltăre durabilă. România, considerată ca fiind una din cele mai bogate ţări europene din punct de vedere al capitalului şi al resurselor naturale, riscă să repete greşelile altor ţări, care în ultimii ani şi-au distrus natura iar acum investesc sume serioase pentru a reconstrui ceea ce au pierdut.”

Obţinerea avizelor de mediu este obligatorie pentru orice investiţie care poate avea impact asupra mediului, în special când se suprapune peste o arie protejată. Autorităţile de mediu sunt obligate să îşi facă datoria şi să se asigure că natura nu este afectată, iar în cazul siturilor Natura 2000 trebuie să prevină orice impact negativ pentru a evita şi eventuale amenzi de la Comisia Europeană. „Este foarte bine că autorităţile de mediu responsabile sunt atât de exigente în emiterea avizelor de mediu, ceea ce ar trebui să fie regula de urmat pentru orice proiect. WWF impreuna cu Coaliţia ONG Natura 2000 România, reprezentând 50 de organizaţii, susţine autorităţile de mediu în efortul lor de a implementa legislaţia UE pentru conservarea naturii”, a declarat Erika Stanciu, membru al Consiliului Director al Coalitiei ONG Natura 2000, din partea WWF.

Pasaj de trecere in Austria

În încheierea comunicatului se mai arată că există numeroase exemple în UE pentru soluţii de realizare a infrastructurii de transport cu impact minim asupra ariilor naturale protejate, cum ar fi pasaje de trecere, coridoare, tunele, panouri izolatoare pentru zgomot, plase de protecţie, etc. Aceste soluţii, chiar dacă presupun investiţii suplimentare, nu sunt gândite exclusiv pentru protejarea speciilor, ci şi pentru sănătatea şi confortul cetăţenilor, demonstrând o reală responsabilitate în cheltuirea banilor publici.

In luna septembrie, Romania risca sanctiuni din partea Uniunii Europene pentru ca Guvernul nu a aprobat suficiente arii care sa intre in sistemul Natura 2000, desi Comisia Europeana a solicitat tarii noastre sa desemneze noi situri sau sa desemneze situri deja existente, se arat intr-un comunicat dat publicitatii vineri, 3 iulie, de WWF Danube Carphatian Programme.

Cele 55 de organizatii ale Coalitiei ONG Natura 2000 Romania consideră inacceptabil faptul că nu se acordă nicio atenţie capitalului natural ale ţării, că se ignoră problemele ariilor naturale protejate, inclusiv ale retelei de situri Natura 2000. De aceea s-a decis demararea unei campanii concretizate într-o serie de petitii prin care se vor cere guvernantilor să aloce resursele necesare si să sprijine institutiile responsabile pentru realizarea unui management eficient al retelei de arii protejate. Petitiile vor fi bazate pe cazuri si situatii concrete, documentate si argumentate, care reflectă încălcarea legislatiei românesti si europene privind ariile protejate.

Un prim caz semnalat de Coalitia Natura 2000 si care a fost deja trimis atat autoritatilor nationale (Presedentia Romaniei, Parlamentul, ministerele relevante, ANPM, Garda de Mediu, Regia Nationala a Padurilor), cat si Comisiei Europene, se refera la Parcul National Muntii Rodnei. In urmatoarele luni, Coalitia va aduna cele mai noi si mai grave situatii pe care le va prezenta autoritatilor. Coalitia solicita recunoasterea capitalului natural drept baza Romaniei pentru o dezvoltare sustenabila si alocarea resurselor corespunzatoare pentru conservarea si coordonarea acestor zone.

Iata sesizarea primita la Secretariatul Coaliţiei ONG Natura2000 România:

“În situl Natura 2000 şi Parcul Naţional Munţii Rodnei la dispoziţia Primăriei Romuli din judeţul Bistriţa Năsăud s-a construit un drum de acces de aproape 12 km, fără avizul Consiliului Ştiinţific al Parcului Naţional, deşi conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, orice lucrare de acest gen dintr-un parc naţional trebuie aprobat de Adminsitraţia Parcului, respectiv Consiliul Ştiinţific. În acest caz drumul intră şi în Rezervaţia Ştiinţifică Pietrosul Rodnei pe teritoriul căreia orice construcţie de infrastructură este strict interzisă (OUG 57/2007, articol 32, alin 1).

Conform Directivei Uniunii Europene 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice transpusă în legislaţia Românească prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, orice activitate susceptibilă de a avea impact negativ asupra sitului Natura 2000 sau a parcului naţional este interzisă sau se poate efectua numai după evaluarea impactului asupra mediului (OUG 57/2001 articolul 28).

În perioada septembrie-octombrie 2008, Primăria Romuli a reabilitat un drum forestier prin intermediul proiectului SAPARD – „Reabilitarea drumului forestier Strâmba”, cu valoare de 2,6 milioane Euro, drum ce intră 700 m în interiorul sitului Natura 2000 şi al Parcului Naţional Muntii Rodnei – Rezervaţie a Biosferei. Reabilitarea celor 700 m din interiorul arie protejate nu a fost avizată de Consiliul Ştiinţific al Parcului.

În continuarea acestui tronson de 700 m drum, drumul a fost continuat încă 12 km până în mijlocul Rezervaţiei Ştiinţifice Pietrosu Mare, una dintre cele mai vechi rezervaţii din ţară, declarată în 1932, pe raza judeţului Maramureş. Deşi buldozerul a fost găsit la faţa locului de către Garda de Mediu Maramureş, nu s-a luat nici o măsură de sancţionare a faptei.

Primăria Romuli a solicitat avizul către Consiliul Stiinţific al Parcului pentru realizarea acestui drum, dar avizul a fost negativ, întrucât legislaţia în vigoare nu permite realizarea de asemenea lucrări.

Drumul creat până în mijlocul rezervaţiei ştiintifice are un efect extrem de negativ asupra faunei locale, deoarece facilitează accesul braconierilor la ciopoarele de capre negre din căldarea glaciară Buhăiescu, rangerii Parcului întâlnindu-se de nenumărate ori pe acest drum cu maşini de teren. Administraţia Parcului a încercat să oprească accesul pe acest drum prin săparea unui sanţ, dar în decurs de 2 săptămâni, accesul a fost redeschis.

Deşi Administraţia Parcului Naţional Rodna a sesizat în octombrie 2008 Garda de Mediu Maramureş, Inspectoratul de Poliţie Maramureş, Jandarmeria Montană Borşa, pedepsirea făptuitorului nu s-a realizat, pe drum observându-se un număr din ce în ce mai mare de maşini de teren.”

Din 19 iulie, în fiecare duminică, de la ora 18.00, pe Discovery Channel, se va difuza un serial intitulat LOS ANGELES – PORTUL AMERICII.

Programul oferă o incursiune fascinantă în reţeaua complexă de oameni şi maşinării care lucrează 24 de ore pe zi, pentru a se asigura că fluxul de mărfuri nu e niciodată întrerupt. Fiecare episod din LOS ANGELES – PORTUL AMERICII prezintă în premieră absolută viaţa şi munca de zi cu zi din acest loc. Urmăriţi-i pe angajaţii devotaţi ai portului, lucrând pe macaralele-turn care descarcă miile de containere sosite în port în fiecare zi şi călătoriţi împreună cu cei 25.000 şoferi de camion care intră şi ies din port în fiecare zi.

Date pe scurt despre portul metropolei Los Angeles (denumit şi „Oraşul Îngerilor”)

• Peste 95% din toate bunurile care intră în Statele Unite sosesc pe calea apei.
• Aproximativ 43% din toate bunurile importate în Statele Unite ajung aici prin Portul Los Angeles şi vecinul acestuia, Portul Long Beach — care alcătuiesc împreună Zona Portuară a Golfului San Pedro.
• Portul Los Angeles este cel mai aglomerat port din Statele Unite şi al optulea pe lista tuturor porturilor lumii.
• În 2007, portul a manevrat 190 milioane tone metrice de marfă, cu o valoare totală de 240 miliarde USD. Primele cinci tipuri de mărfuri din acel an au fost: mobilier; îmbrăcăminte şi încălţăminte; computere şi echipamente de birou; automobile, camioane şi motociclete; şi jucării. Volumul de mărfuri creşte în medie cu 6% pe an, iar până în 2020 se anticipează că volumul mărfurilor aduse în containere se va dubla.
• Portul include centre comunitare, locuri de recreere, un parc pentru câini, terenuri de sport, un muzeu, restaurante, o plajă foarte căutată, un acvariu, un terminal important pentru vase de croazieră, o piaţă de peşte, unităţi de cercetare marină, o închisoare federală, o bază a Pazei de Coastă şi sute de hectare de terminale şi depozite pentru mărfuri.

• Portul Los Angeles acoperă aproape 70 km de apă pe linia ţărmului, având o suprafaţă totală de peste 3035 hectare (30 km pătraţi) – 1700 hectare (17 km pătraţi) pe uscat şi 1335 hectare (13 km pătraţi) în apă.
• În fiecare an, mai bine de 1 milion de vase de croazieră trec prin Centrul Mondial de Croaziere al portului, unde ancorează 15 companii care organizează astfel de excursii. Portul LA este martorul unui trafic de croazieră mai intens decât oricare alt port de pe Coasta de Vest a SUA, fiind al patrulea port ca densitate de trafic din Statele Unite.
• Există 25 mari terminale de mărfuri în port: pentru mărfuri en-gros, uscate şi lichide (9), containere (8), mărfuri en-gros ambalate în unităţi separabile (3), depozite (4) şi un terminal pentru automobile.
• Operaţiunile Portului L.A. asigură direct sau indirect 918 000 locuri de muncă regionale (adică 1 din 8 locuri de muncă, în sudul Californiei) şi 1,1 milioane locuri de muncă la nivelul întregului stat.
• Portul Los Angeles este al doilea port pentru oţel din ţară şi cel mai mare port pentru importuri de oţel de pe Coasta de Vest a SUA.
• Portul are un impact uriaş asupra economiei locale. Asigură 5,1 miliarde de dolari în venituri provenite din taxe statale şi locale.
• Când portul şi-a sărbătorit a 50-a aniversare, în 1957, veniturile sale anuale se ridicau la 7,8 milioane de dolari. În prezent, cifra de afaceri anuală a portului este de aproape 370 milioane de dolari.
• Construirea primul terminal pentru containere al portului a costat 1,8 milioane dolari în 1960. La ora actuală, construirea aceluiaşi terminal ar costa 21 milioane.
• Portul a manevrat 2 milioane tone de marfă în 1907, faţă de 169 milioane tone de mărfuri în prezent.

La Călăraşi, pe Braţul Borcea al Dunării, 50 de tineri de la Clubul Sportiv Școlar Călăraşi au adus astăzi un tribut Dunării. Sub egida programului Life Nature al Uniunii Europene, WWF (World Wide Fund for Nature), împreună cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Călăraşi, au organizat un eveniment dedicat Zilei Internaţionale a Dunării, reamintind publicului că Dunărea este un fluviu viu, nicidecum un coridor de transport.

Sub sloganul „Fii activ pentru Dunăre!”, evenimentul desfăşurat astăzi în Parcul Central din Călăraşi a reunit reprezentanţi ai autorităţilor locale şi elevi ai Clubului Sportiv Şcolar. Copiii au luat parte la un cros pe faleza Dunării şi s-au întrecut în cadrul unor curse de canoe. Câştigătorii au primit echipamente spotrive oferite de compania Lafuma. Concomitent, reprezentanţii WWF au oferit publicului informaţii despre importanţa Dunării şi a ostroavelor din lungul ei, dintre care o mare parte se regăsesc în zona Călăraşi.

Ostroavele sau insulele de pe Dunăre sunt adevărate „jungle” în care îşi găsesc refugiul specii de păsări sau alte animale rare, lucru care le conferă un rol esenţial în salvarea ecosistemelor din întreg bazin al Dunării. O dovadă a importanţei acestor zone pentru conservarea biodiversităţii Dunării este interesul Uniunii Europene pentru protejarea lor, concretizat în proiecte precum Proiectul de Conservare şi Management Integrat al Ostroavelor, iniţiat de WWF în 2006, în cadrul programului Life Nature.

Paradoxal, însă, proiectele de dezvoltare a navigaţiei pe Dunăre, sprijinite tot de Uniunea Europeană, riscă să transforme un fluviu viu, Dunărea, într-un coridor de transport. Planurile de dezvoltare a navigaţiei pe „Coridorul de transport nr. 7“ , de pildă, prevăd lucrări de adâncire, regularizare şi îndiguire a Dunării, pe mai mult de 1.000 km. Lucrările vor distruge ultimele peisaje minunate şi zone umede ale Europei – ostroavele naturale dintre România şi Bulgaria, peisajele excepţionale din Delta Dunării, zone precum Straubing-Vilshofen în Germania, zone umede din Ungaria, Croaţia şi Serbia.

În România, sunt în pericol 200 km. de Dunăre, între Călăraşi şi Brăila; numeroase ostroave şi braţe laterale sunt ameninţate cu dispariţia, ca urmare a lucrărilor prevăzute în cadrul unui proiect de navigaţie, finanţat cu fonduri UE. Proiectul prevede şi obstrucţionarea celei mai importante căi de migraţie a sturionilor.

Lucrările de adâncire a albiei fluviului prevăzute în proiect ameninţă să distrugă nu numai zonele umede şi biodiversitatea, dar şi să coboare nivelul pânzei freatice, periclitând accesul la apă potabilă pentru 20 milioane de oameni din bazinul fluviului. Continuarea distrugerii zonelor umede va conduce la probleme majore în ceea ce priveşte managementul inundaţiilor şi va reduce cantitatea de nutrienţi care se filtrează în mod natural; aceasta va determina necesitatea investirii unor sume importante pentru construirea unor facilităţi pentru tratarea apelor reziduale.

Pe de altă parte, aceste măsuri pentru dezvoltarea navigaţiei pe Dunăre sunt inadecvate, costisitoare şi sunt concepute pentru adaptarea fluviului la volumul din ce în ce mai mare de mărfuri transportate. Soluţia stă în implementarea de noi tehnologii de construire a navelor, de logistică şi sisteme informaţionale, care permit creşterea capacităţii de transport, cu un impact minim asupra mediului.

O nouă serie din documentarul AURUL NEGRU va fi difuzată de DISCOVERY CHANNEL. Premiera va avea loc 5 iulie, de la ora 21.00, episoadele urmand sa fie difuzate în fiecare duminică. Discovery Channel încearcă să surprindă eforturile depuse pentru descoperirea unora dintre ultimele resurse de ţiţei din Texas.

Această nouă serie pătrunde în adâncurile unei lumi cu miză ridicată: operaţiunile căutătorilor de ţiţei din vestul Texasului, SUA. Discovery Channel urmăreşte marile riscuri, marile recompense şi marile personaje ale acestor poveşti, încă de la începutul cursei pentru ţiţei. Urmărind trei instalaţii de foraj diferite pe parcursul a 50 de zile, AURUL NEGRU vă invită să aflaţi mai multe despre pericolele fizice mortale, dar şi riscurile financiare cu care se confruntă cei implicaţi în această industrie, atât de fascinantă şi de perciuloasă. AURUL NEGRU vă prezintă eroi ai vieţii de zi cu zi, care muncesc din greu pentru a scoate din subteran această rezervă atât de preţioasă.

Discovery Channel urmăreşte doi petrolişti care îşi riscă sursele de existenţă în încercarea de a câştiga o avere de pe urma acestei resurse valoroase. Ca să forezi un puţ de aproape 3 km adâncime, costurile pot ajunge la câteva milioane de dolari. Prospectorii, numiţi şi “Pisici sălbatice”, sunt dispuşi să rişte aceste sume în speranţa unei recompense bogate, nădăjduind să se îmbogăţească. Iar miza este mai ridicată ca oricând acum, când rezervele de ţiţei se împuţinează pe zi ce trece.

Această muncă periculoasă, epuizantă, le cere tinerilor care lucrează pe instalaţiile de foraj să îşi rişte sănătoatea şi chiar viaţa. Sondorii trebuie să lupte nu doar cu elemente ostile ale naturii – arşiţă cumplită sau furtuni violente, iscate din senin. În plus, sunt înconjuraţi de structuri din fier masiv, iar din puţ îi pândeşte mereu pericolul de a înţepa o pungă de gaze toxice. Dar ei înfruntă toate aceste obstacole, neînduplecaţi în căutările lor şi convinşi că până la urmă vor găsi AURUL NEGRU.

Goana după ţiţei a readus de la pensie o instalaţie petrolieră veche de 60 de ani, ”Longhorn”. Gerald, sondor de şcoală veche, este şeful acestei instalaţii. La numai 500 metri distanţă se înalţă o instalaţie de foraj nou-nouţă, ”Viking”. Cele două instalaţii sunt foarte diferite - nu numai în ceea ce priveşte tehnologia folosită, ci şi oamenii care le conduc, căci sondorul-şef de pe ”Viking”, Wayne, se poartă cu tânăra sa echipă ca şi când ar face parte din aceeaşi familie. Şi ”Longhorn”, şi ”Viking” forează pentru petrolistul Mike LaMonica şi noua lui companie, ExL Petroleum.

Ultima instalaţie este “Big Dog” – un nume care i se potriveşte perfect, pentru că e mai mare decât instalaţiile concurenţei. Spre deosebire de ceilalţi sondori-şefi, Tim, şeful de pe “Big Dog”, nu are la activ decenii întregi de experienţă – însă află rapid ce loc necruţător este câmpul de foraj petrolier.

Duminica s-a incheiat editia 2009 a Bookfest. Printre miile de vizitatori s-au numarat si prietenii revistei BioPlanet.
Mai mari sau mici, cititorii nostri fideli au tinut sa ne salute, treacand pe la standul Didactica Publishing House, editorii revistei voastre preferate.
Va multumim ca ati trecut sa ne salutati si le multumim si celor care ne-au descoperit prima data!

Prima vedeta din Romania care a scris un articol in BioPlanet a fost Zoli Toth, de la trupa SISTEM. Ca un prieten bun ce ne este, el a trecut sa ne salute. Ii multumim si il asteptam la toamna, din nou, in paginile revistei.

Pe data de 1 iunie, de Ziua Internaţională a Copilului, WWF (World Wide Fund for Nature) organizează, la Şcoala Generală cu clasele I-VIII din comuna Vedea, judeţul Giurgiu, cea de a II-a ediţie a Festivalului Berzei. Evenimentul se va desfăşura, începând cu ora 10.00 şi va reuni peste 200 de copii, de la trei şcoli din zonă.

Festivalul se bucură de sprijinul revistei BioPlanet, care va oferi exemplare gratuite participanţilor la concursuri.

Este al doilea an consecutiv când Festivalul Berzei este sărbătorit de copiii din Vedea şi Găujani, comune învecinate din judeţul Giurgiu, unde populaţiile de barză sunt mult mai numeroase decât în alte zone. În plus, anul acesta sunt invitaţi la festival şi elevi din satul Pietrişu. Copiii vor dansa dansuri populare, vor prezenta costume din materiale reciclate şi se vor întrece în cunoştinţe despre protejarea mediului înconjurător.

Marea provocare a evenimentului va fi proba practică a concursului: prezentarea unui cuib de barză pe care cele 4 echipe participante le-au construit timp de 2 săptămâni. Alte două echipe de elevi vor concura în cadrul probei de cunoştinţe generale despre barză şi despre mediul înconjurător.

Festivalul Berzei se desfăşoară în cadrul unui proiect de refacere a sistemului hidrologic Gârla-Pasărea-Vedea, derulat de către WWF România, în parteneriat cu WWF Germania şi SOR (Societatea Ornitologică Română) şi finanţat de Fundaţia DBU. În prezent, WWF realizează un studiu privind reconectarea Gârlei Pasărea la cursul râului Vedea, etapă care include, printre altele, implicarea comunităţilor locale şi informarea lor privind beneficiile creării de zone umede în Lunca Dunării.

Discovery Channel se întoarce în garaj pentru cel de-al patrulea sezon alături de ECHIPA DE REVIZIE. Programul de transformări auto destinat iubitorilor de maşini revine cu un nou sezon, în care Chip Foose apasă pe acceleraţie pentru a transforma diverse rable vechi în maşini customizate, absolut bestiale.

ECHIPA DE REVIZIE revine pe micul ecran cu 10 noi episoade inedite, pentru a finaliza proiecte de customizare derulate rapid, cu complicitatea prietenilor şi/sau familiei care reuşesc să despartă o vreme proprietarul de maşina respectivă. Premiera celui de-al IV-lea sezon: 1 iunie, de la ora 11:00 (difuzat de luni pâna vineri, la ora 11.00)

Lui Chip i se alătură co-prezentatorii şi experţii în design Chris Jacobs şi Adrienne “A.J.” Janic, formând astfel o echipă de constructori de mare performanţă, care lucrează non-stop până când fiecare rablă veche şi ruginită este transformată într-o nouă capodoperă a artei auto. Având la dispoziţie doar câteva zile şi un buget limitat pentru a finaliza proiectul, echipa trebuie să intre în viteză pentru a termina la vreme, lăsând de fiecare dată proprietarul să creadă cu totul altceva despre maşina sa în timp ce ECHIPA DE REVIZIE îşi vede de treabă.

Ghidul episoadelor

Episodul 1- PREMIERA celui de-al IV-lea sezon, luni, 1 iunie, de la ora 11:00
Manuel este luat la o plimbare, dar nu cu preţiosul său Oldsmobile 442, un model foarte rar. Mai mulţi mecanici au reuşit să îl convingă pe Manuel să le plătească mii de dolari, promiţându-i că vechiul său 442 va fi complet refăcut şi transformat într-o maşină cu adevărat “rea”.

Episodul 2
Tony este prea jenat să meargă cu Lemans-ul lui din ’66, printre altele şi fiindcă nu e prea fiabil. Cei mai buni prieteni ai lui, Rob şi actorul Charlie Sheen, îl fac să treacă prin chinuri cumplite până îşi recuperează maşina de la ECHIPA DE REVIZIE.

Episodul 3
Jamie se neglijează pe sine pentru a putea să aibă grijă de mama şi bunicii lui, aflaţi în suferinţă. Preţiosul lui automobil Galaxie din ’67 a rămas undeva, pe locul al doilea, ajungând într-o stare jalnică. Acum însă, iubita lui Jamie e de părere că devotamentul acestuia faţă de familie ar trebui răsplătit.

Episodul 4
Marilyn a găsit un Cadillac decapotabil pe care l-a botezat “Bessie” şi l-a cumpărat de la un vânzător de maşini, în urmă cu vreo 15 ani. Maşina nu este în stare prea bună şi are nevoie de reparaţii, dar Marilyn refuză orice discuţie cu Chris când acesta îi sugerează să o vândă. Chris o descrie pe Marilyn ca fiind plină de viaţă, prietenoasă şi “de o agresivitate politicoasă”. Ea va fi grozav de păcălit, iar maşina va deveni o mostră de eleganţă în stil mare !

Episodul 5
Când Lowell a cumpărat un Dodge Coronet 440 din 1967, avea de gând să îl refacă, dar în final a fost nevoit să se pensioneze mai devreme şi spera să vândă maşina pentru a obţine un profit. Fiul său Geoff vrea să pună deoparte nişte bani ca să repare el însuşi maşina, aşa încât Lowell cere o mână de ajutor

Episodul 6
Michelle şi Megan par mai degrabă surori decât mamă şi fiică. Având note foarte bune, Megan a câştigat banii cu care să îşi cumpere o maşină şi a încheiat o afacere bună cu un Comet din 1963, dar acum are nevoie de alţi bani ca să îl şi repare.

Episodul 7
Isaias adoră camioneta tatălui său, un Dodge A-100 din 1967. Tatăl lui Isaias a murit de cancer în 2002, iar el speră acum că într-o bună zi va putea conduce camioneta împreună cu fiul lui. Soţia lui Isaias spune că acesta va plânge când va afla că a intrat în programul ECHIPEI DE REVIZIE.

Episodul 8
Melissa a fost votată “Cea mai frumoasă profesoară” la şcoala unde lucrează. Elevii ei povestesc că este atentă cu ei şi transformă lecţiile în experienţe interesante. Soţul ei spune că e pasionată de maşini şi abia aşteaptă să vadă cum va fi refăcut vechiul ei Chevy Malibu din 1964.

Episodul 9
Acest Corvette din 1957 e în familia lui Carl de 46 de ani. Dar Carl şi soţia lui sunt prea ocupaţi cu familia şi serviciul, iar maşina zace în garaj, aşteptând ca ei să aibă în sfârşit suficient timp şi bani pentru a-i reface aerul ”cool” original

Episodul 10
Tanner şi Wade, tatăl lui, sunt pasionaţi de maşini. Wade şi-ar dori să îşi repare singur automobilul, un Chevy Chevelle din 1967, dar nu are timp. Ca să îi mulţumească pentru că e un tată extraordinar, Tanner devine cel mai tânăr “complice” prezent vreodată în acest program şi se pregăteşte să cheme ECHIPA DE REVIZIE.

WWF (World Wide Fund for Nature) a demarat, în cadrul unui parteneriat public-privat, proiectul LIFE Nature, de conservare a două specii de păsări de pe Dunăre: raţa roşie şi cormoranul pitic. La nivel internaţional, ambele specii sunt ameninţate cu dispariţia, România găzduind cele mai multe exemplare din Europa, se arată într-un comunicat dat publicităţii de WWF Programul Dunăre-Carpaţi România.

Atât raţa roşie, cât şi cormoranul pitic sunt considerate specii prioritare pentru obiectivele programului Life Nature al Uniunii Europene. Se estimează că mai puţin de 39.000 de perechi de raţă roşie şi mai puţin de 18.000 de cormoran pitic mai cuibăresc în Europa Dintre acestea, aproape o treime trăiesc în România şi câteva sute în Bulgaria.

Cormoranul mic

Dacă în Delta Dunării cele două specii sunt protejate, aflându-se într-o rezervaţie a biosferei, populaţia răspândită de-a lungul Dunării, atât în România cât şi în Bulgaria, se află sub continuă ameninţare, sub impactul activităţilor umane. Depozitarea deşeurilor de-a lungul apei, utilizarea excesivă a fertilizatorilor în pescării, practicarea unui turism la scară largă, toate acestea afectează calitatea habitatelor celor două specii, prezente în lungul Dunării.

“De mai bine de un secol, cooperarea transfrontieră în lungul Dunării a neglijat beneficiile ecologice ale fluviului, în detrimentul exploatării intensive pentru diverse ramuri economice, precum agricultura şi navigaţia. Presiunea crescândă a dezvoltării locale în România şi Bulgaria are nevoie de exemple de bună practică la nivel transfrontier, pentru menţinerea şi reabilitarea zonelor umede din lungul Dunării, care sunt vitale pentru hrănirea şi reproducerea acestor specii prioritare”, a declarat Cristian Tetelea, coordonatorul proiectului în România.

Obiectivul principal al proiectului transfrontier LIFE Nature, implementat atât în România, cât şi în Bulgaria, este să asigure condiţiile favorabile de conservare a celor două specii. Concret, acest lucru presupune, în primul rând, conservarea şi reconstrucţia zonelor umede de-a lungul Dunării folosite ca zone de hrănire şi cuibărire, diminuarea pagubelor produse asupra pescăriilor de către cormoranul pitic dar şi instruirea actorilor locali (implicaţi în mare parte în activităţi de pescuit şi vânătoare), cu privire la statutul celor două specii şi necesităţile de habitat ale acestora.

Rata rosie

Prin realizarea unor îndrumare pentru managementul siturilor Natura 2000, workshopuri şi seminarii, dar şi prin sprijinul oferit pentru atragerea de fonduri, stakeholderii locali vor fi încurajaţi să practice din ce în ce mai mult activităţi sustenabile, cum ar fi ecoturismul şi pescuitul extensiv , dar şi măsuri de conservare a habitatelor.

Parteneri în proiectul Life Nature sunt: SOR (Societatea Ornitologică Română), Agenţia pentru Protecţia Mediului Olt şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Teleorman, Parcul Natural Persina şi S. C. Mediator Trans S.R.L.