La Călăraşi, pe Braţul Borcea al Dunării, 50 de tineri de la Clubul Sportiv Școlar Călăraşi au adus astăzi un tribut Dunării. Sub egida programului Life Nature al Uniunii Europene, WWF (World Wide Fund for Nature), împreună cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Călăraşi, au organizat un eveniment dedicat Zilei Internaţionale a Dunării, reamintind publicului că Dunărea este un fluviu viu, nicidecum un coridor de transport.

Sub sloganul „Fii activ pentru Dunăre!”, evenimentul desfăşurat astăzi în Parcul Central din Călăraşi a reunit reprezentanţi ai autorităţilor locale şi elevi ai Clubului Sportiv Şcolar. Copiii au luat parte la un cros pe faleza Dunării şi s-au întrecut în cadrul unor curse de canoe. Câştigătorii au primit echipamente spotrive oferite de compania Lafuma. Concomitent, reprezentanţii WWF au oferit publicului informaţii despre importanţa Dunării şi a ostroavelor din lungul ei, dintre care o mare parte se regăsesc în zona Călăraşi.

Ostroavele sau insulele de pe Dunăre sunt adevărate „jungle” în care îşi găsesc refugiul specii de păsări sau alte animale rare, lucru care le conferă un rol esenţial în salvarea ecosistemelor din întreg bazin al Dunării. O dovadă a importanţei acestor zone pentru conservarea biodiversităţii Dunării este interesul Uniunii Europene pentru protejarea lor, concretizat în proiecte precum Proiectul de Conservare şi Management Integrat al Ostroavelor, iniţiat de WWF în 2006, în cadrul programului Life Nature.

Paradoxal, însă, proiectele de dezvoltare a navigaţiei pe Dunăre, sprijinite tot de Uniunea Europeană, riscă să transforme un fluviu viu, Dunărea, într-un coridor de transport. Planurile de dezvoltare a navigaţiei pe „Coridorul de transport nr. 7“ , de pildă, prevăd lucrări de adâncire, regularizare şi îndiguire a Dunării, pe mai mult de 1.000 km. Lucrările vor distruge ultimele peisaje minunate şi zone umede ale Europei – ostroavele naturale dintre România şi Bulgaria, peisajele excepţionale din Delta Dunării, zone precum Straubing-Vilshofen în Germania, zone umede din Ungaria, Croaţia şi Serbia.

În România, sunt în pericol 200 km. de Dunăre, între Călăraşi şi Brăila; numeroase ostroave şi braţe laterale sunt ameninţate cu dispariţia, ca urmare a lucrărilor prevăzute în cadrul unui proiect de navigaţie, finanţat cu fonduri UE. Proiectul prevede şi obstrucţionarea celei mai importante căi de migraţie a sturionilor.

Lucrările de adâncire a albiei fluviului prevăzute în proiect ameninţă să distrugă nu numai zonele umede şi biodiversitatea, dar şi să coboare nivelul pânzei freatice, periclitând accesul la apă potabilă pentru 20 milioane de oameni din bazinul fluviului. Continuarea distrugerii zonelor umede va conduce la probleme majore în ceea ce priveşte managementul inundaţiilor şi va reduce cantitatea de nutrienţi care se filtrează în mod natural; aceasta va determina necesitatea investirii unor sume importante pentru construirea unor facilităţi pentru tratarea apelor reziduale.

Pe de altă parte, aceste măsuri pentru dezvoltarea navigaţiei pe Dunăre sunt inadecvate, costisitoare şi sunt concepute pentru adaptarea fluviului la volumul din ce în ce mai mare de mărfuri transportate. Soluţia stă în implementarea de noi tehnologii de construire a navelor, de logistică şi sisteme informaţionale, care permit creşterea capacităţii de transport, cu un impact minim asupra mediului.