Capitalul natural al Romaniei, baza pentru o dezvoltare sustenabila
In luna septembrie, Romania risca sanctiuni din partea Uniunii Europene pentru ca Guvernul nu a aprobat suficiente arii care sa intre in sistemul Natura 2000, desi Comisia Europeana a solicitat tarii noastre sa desemneze noi situri sau sa desemneze situri deja existente, se arat intr-un comunicat dat publicitatii vineri, 3 iulie, de WWF Danube Carphatian Programme.
Cele 55 de organizatii ale Coalitiei ONG Natura 2000 Romania consideră inacceptabil faptul că nu se acordă nicio atenţie capitalului natural ale ţării, că se ignoră problemele ariilor naturale protejate, inclusiv ale retelei de situri Natura 2000. De aceea s-a decis demararea unei campanii concretizate într-o serie de petitii prin care se vor cere guvernantilor să aloce resursele necesare si să sprijine institutiile responsabile pentru realizarea unui management eficient al retelei de arii protejate. Petitiile vor fi bazate pe cazuri si situatii concrete, documentate si argumentate, care reflectă încălcarea legislatiei românesti si europene privind ariile protejate.
Un prim caz semnalat de Coalitia Natura 2000 si care a fost deja trimis atat autoritatilor nationale (Presedentia Romaniei, Parlamentul, ministerele relevante, ANPM, Garda de Mediu, Regia Nationala a Padurilor), cat si Comisiei Europene, se refera la Parcul National Muntii Rodnei. In urmatoarele luni, Coalitia va aduna cele mai noi si mai grave situatii pe care le va prezenta autoritatilor. Coalitia solicita recunoasterea capitalului natural drept baza Romaniei pentru o dezvoltare sustenabila si alocarea resurselor corespunzatoare pentru conservarea si coordonarea acestor zone.
Iata sesizarea primita la Secretariatul Coaliţiei ONG Natura2000 România:
“În situl Natura 2000 şi Parcul Naţional Munţii Rodnei la dispoziţia Primăriei Romuli din judeţul Bistriţa Năsăud s-a construit un drum de acces de aproape 12 km, fără avizul Consiliului Ştiinţific al Parcului Naţional, deşi conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, orice lucrare de acest gen dintr-un parc naţional trebuie aprobat de Adminsitraţia Parcului, respectiv Consiliul Ştiinţific. În acest caz drumul intră şi în Rezervaţia Ştiinţifică Pietrosul Rodnei pe teritoriul căreia orice construcţie de infrastructură este strict interzisă (OUG 57/2007, articol 32, alin 1).
Conform Directivei Uniunii Europene 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice transpusă în legislaţia Românească prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, orice activitate susceptibilă de a avea impact negativ asupra sitului Natura 2000 sau a parcului naţional este interzisă sau se poate efectua numai după evaluarea impactului asupra mediului (OUG 57/2001 articolul 28).
În perioada septembrie-octombrie 2008, Primăria Romuli a reabilitat un drum forestier prin intermediul proiectului SAPARD – „Reabilitarea drumului forestier Strâmba”, cu valoare de 2,6 milioane Euro, drum ce intră 700 m în interiorul sitului Natura 2000 şi al Parcului Naţional Muntii Rodnei – Rezervaţie a Biosferei. Reabilitarea celor 700 m din interiorul arie protejate nu a fost avizată de Consiliul Ştiinţific al Parcului.
În continuarea acestui tronson de 700 m drum, drumul a fost continuat încă 12 km până în mijlocul Rezervaţiei Ştiinţifice Pietrosu Mare, una dintre cele mai vechi rezervaţii din ţară, declarată în 1932, pe raza judeţului Maramureş. Deşi buldozerul a fost găsit la faţa locului de către Garda de Mediu Maramureş, nu s-a luat nici o măsură de sancţionare a faptei.
Primăria Romuli a solicitat avizul către Consiliul Stiinţific al Parcului pentru realizarea acestui drum, dar avizul a fost negativ, întrucât legislaţia în vigoare nu permite realizarea de asemenea lucrări.
Drumul creat până în mijlocul rezervaţiei ştiintifice are un efect extrem de negativ asupra faunei locale, deoarece facilitează accesul braconierilor la ciopoarele de capre negre din căldarea glaciară Buhăiescu, rangerii Parcului întâlnindu-se de nenumărate ori pe acest drum cu maşini de teren. Administraţia Parcului a încercat să oprească accesul pe acest drum prin săparea unui sanţ, dar în decurs de 2 săptămâni, accesul a fost redeschis.
Deşi Administraţia Parcului Naţional Rodna a sesizat în octombrie 2008 Garda de Mediu Maramureş, Inspectoratul de Poliţie Maramureş, Jandarmeria Montană Borşa, pedepsirea făptuitorului nu s-a realizat, pe drum observându-se un număr din ce în ce mai mare de maşini de teren.”